
Într-o licitație deschisă, ofertantul ALFA figurează în SEAP cu un document constatator negativ emis în urmă cu 18 luni. Contractul anterior fusese încetat anticipat după întârzieri repetate, iar autoritatea aplicase penalități.
ALFA a contestat documentul în instanță, fără să obțină suspendarea efectelor. Totodată, prezintă dovezi privind plata penalităților, înlocuirea conducerii operaționale și introducerea unui sistem intern de control al executării contractelor.
Întrebări decizionale
Contestarea documentului constatator împiedică utilizarea lui în evaluare?
Documentul negativ determină automat excluderea ALFA?
Poate autoritatea exclude ofertantul fără evaluarea măsurilor de remediere?
Răspuns-model
1. NU. Simpla contestare nu suspendă efectele documentului constatator. Potrivit art. 166 alin. (4) din anexa la HG nr. 395/2016, documentele constatatoare emise conform alin. (1) și (2) pot fi contestate potrivit Legii nr. 554/2004. În forma în vigoare, competența specială aparține secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, în termen de 30 de zile de la comunicarea către contractant — art. 53 alin. (1³) din Legea nr. 101/2016, introdus prin Legea nr. 208/2022. Calea de atac este numai recursul, în termen de 10 zile, potrivit art. 55 alin. (3¹) din aceeași lege, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 75/2023.
Art. 166 alin. (5) din anexa la HG nr. 395/2016 reglementează publicarea în SEAP a documentelor constatatoare emise pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale, în termen de 60 de zile de la data emiterii, „cu excepția situației în care efectele au fost suspendate prin hotărârea instanței de judecată”. Textul recunoaște astfel numai suspendarea dispusă de instanță, nu un efect suspensiv automat al acțiunii. Nici Legea nr. 101/2016 nu prevede că introducerea acțiunii suspendă de drept efectele documentului; art. 53 alin. (2) se referă la suspendarea executării contractului, nu a documentului constatator. Suspendarea efectelor documentului poate fi cerută instanței. Pentru cererea de suspendare a executării unui act administrativ unilateral, cadrul general este dat de art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente. În lipsa suspendării sau anulării, documentul continuă să producă efecte și poate fi analizat de comisia de evaluare.
2. NU, nu automat. Pentru aplicarea art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016, autoritatea trebuie să constate cumulativ că:
- operatorul și-a încălcat în mod grav sau repetat obligațiile principale dintr-un contract de achiziții publice, sectorial sau de concesiune, încheiat anterior;
- aceste încălcări au dus la încetarea anticipată a respectivului contract, la plata de daune-interese sau la alte sancțiuni comparabile.
Textul legal nu adaugă, ca o a treia condiție cumulativă, cerința ca faptele să fie „imputabile” operatorului sau „suficient de relevante pentru credibilitatea sa actuală”. Credibilitatea se analizează, după caz, în cadrul măsurilor de remediere prevăzute la art. 171.
Documentul constatator reprezintă un mijloc important de probă, dar comisia trebuie să analizeze situația concretă, nu numai existența unei mențiuni negative în SEAP. Potrivit art. 166 alin. (8) din anexa la HG nr. 395/2016, atunci când respinge un candidat sau un ofertant pe baza unui astfel de document, comisia are obligația să analizeze dacă acesta reflectă îndeplinirea condițiilor cumulative de la art. 167 alin. (1) lit. g). În speță, comisia trebuie să verifice și dacă penalitățile aplicate se încadrează în „plata de daune-interese sau alte sancțiuni comparabile”. Art. 167 alin. (8) enumeră, cu titlu exemplificativ, ca încălcări grave ale obligațiilor contractuale, neexecutarea contractului și livrarea, prestarea sau executarea unor produse, servicii sau lucrări ce prezintă neconformități majore care le fac improprii utilizării conform destinației prevăzute în contract.
Potrivit art. 171 alin. (5) lit. b), dacă operatorului economic nu i-a fost aplicată prin hotărâre definitivă interdicția de a participa la proceduri de atribuire, situațiile de la art. 167 nu se mai aplică dacă a expirat o perioadă de 3 ani de la data apariției situației, săvârșirii faptei sau producerii evenimentului relevant. Termenul nu curge, prin el însuși, de la data emiterii documentului constatator. În speță, documentul a fost emis în urmă cu 18 luni, după încetarea anticipată; perioada de 3 ani nu este împlinită.
3. NU. ALFA are dreptul să prezinte dovezi de restabilire a credibilității — art. 171 alin. (1). Dacă acestea sunt suficiente, autoritatea nu îl exclude, potrivit alin. (2).
Plata sau asumarea despăgubirilor, clarificarea completă a faptelor și măsurile concrete și adecvate la nivel tehnic, organizațional și în materie de personal sunt relevante conform art. 171 alin. (3). Autoritatea trebuie să le evalueze ținând seama de gravitatea și de circumstanțele particulare ale abaterii — alin. (3¹). Dacă le consideră insuficiente, trebuie să îi transmită operatorului o expunere a motivelor care au condus la decizia de excludere — alin. (3²).
Înlocuirea conducerii și introducerea controalelor interne sunt relevante, dar nu suficiente prin simpla lor enumerare: ALFA trebuie să dovedească implementarea efectivă și legătura lor cu prevenirea repetării abaterii.
Rezervă de actualitate
Forma legislativă a fost verificată la 22 noiembrie 2026:
- art. 166 alin. (4) și (5) din anexa la HG nr. 395/2016 a fost modificat prin HG nr. 336/2023, publicată în M.Of. nr. 328/19.04.2023; alin. (5) fusese modificat anterior și prin HG nr. 375/2022;
- art. 166 alin. (5²)–(5⁴), referitor la documentele emise în timpul executării, a fost introdus prin HG nr. 375/2022, publicată în M.Of. nr. 277/22.03.2022; aceste alineate nu schimbă obligația evaluării concrete;
- contestarea documentului constatator se face, în prezent, la secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, în termen de 30 de zile de la comunicare — art. 53 alin. (1³) din Legea nr. 101/2016, introdus prin Legea nr. 208/2022, publicată în M.Of. nr. 697/12.07.2022, în vigoare de la 10.09.2022; calea de atac este numai recursul, în 10 zile — art. 55 alin. (3¹), astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 75/2023, publicată în M.Of. nr. 276/03.04.2023;
- art. 171 alin. (3¹)–(3²) din Legea nr. 98/2016 a fost introdus prin OUG nr. 114/2020, publicată în M.Of. nr. 614/13.07.2020;
- dispozițiile decisive — art. 167 alin. (1) lit. g), alin. (8) și art. 171 alin. (1)–(3), alin. (5) lit. b) — nu sunt indicate ca abrogate în forma oficială verificată; OUG nr. 52/2024, publicată în M.Of. nr. 483/24.05.2024, nu le modifică.
Verdict practic
- Înlătură simpla contestare efectele documentului constatator? — NU.
- Produce orice document constatator negativ excluderea automată? — NU.
- Trebuie analizate măsurile de „self-cleaning”? — DA.
- Poate fi exclus ALFA dacă măsurile sunt insuficiente și sunt îndeplinite condițiile art. 167 alin. (1) lit. g)? — DA, printr-o decizie motivată.
Surse oficiale: Legea nr. 98/2016 – Portalul Legislativ · HG nr. 395/2016 – forma consolidată · OUG nr. 114/2020 · Legea nr. 101/2016 · Legea nr. 554/2004 · Decizia ÎCCJ nr. 25/2021 (motivarea integrală)
Observație
Pe scurt. Decizia lămurește la ce instanță se atacă documentul constatator negativ, adică documentul în care autoritatea consemnează că firma nu și-a executat contractul și că ar fi produs un prejudiciu. Răspunsul ÎCCJ, valabil la data deciziei, a fost instanța civilă, nu contenciosul administrativ. Între timp, legiuitorul a schimbat regula. Astăzi, documentul constatator se contestă la contencios administrativ (vezi ultima secțiune).

Problema. Instanțele dădeau soluții diferite. Unele judecau aceste litigii în contencios administrativ, după Legea nr. 554/2004, considerând documentul un act administrativ. Altele le trimiteau la instanța civilă, ca litigii izvorâte din executarea contractului. Curtea de Apel Iași a sesizat ÎCCJ cu un recurs în interesul legii (dosarul nr. 2469/1/2021). Decizia ÎCCJ nr. 25/2021, împreună cu motivarea, a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 180 din 23 februarie 2022.
Ce a decis ÎCCJ (Decizia nr. 25 din 15 noiembrie 2021). A admis recursul și a stabilit că acțiunea în anularea documentului constatator e de competența instanței civile, în condițiile:
- art. 53 alin. (1¹) din Legea nr. 101/2016, care, în forma de atunci, dădea instanței civile litigiile privind executarea contractelor de achiziție publică;
- art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, potrivit căruia litigiile care decurg din executarea contractelor administrative sunt în competența instanțelor civile de drept comun.
Prevederile interpretate au fost art. 166 din HG nr. 395/2016, pentru contractele atribuite sub Legea nr. 98/2016, și art. 97¹ din HG nr. 925/2006, pentru contractele mai vechi, atribuite sub OUG nr. 34/2006. Ambele au fost raportate la art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, care definește actul administrativ. Art. 166 a fost modificat ulterior prin HG nr. 375/2022 și prin HG nr. 336/2023.
Argumentele principale ale Curții:
- Competența nu depindea de natura juridică a documentului constatator. Conta voința legiuitorului, care dăduse, la acea dată, litigiile din executarea contractului instanțelor civile (pct. 35 și 40).
- Legea nr. 212/2018 reintrodusese împărțirea competenței. Contenciosul administrativ păstra despăgubirile din atribuire și desființarea contractului, iar litigiile din executare treceau la instanța civilă. Aceeași lege a modificat art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 (pct. 39).
- Documentul constatator se întocmește în timpul executării, nu ține de atribuire și nu echivalează cu o cerere de desființare a contractului (pct. 40).
- Soluția era aceeași pentru contractele încheiate sub OUG nr. 34/2006 și sub Legea nr. 98/2016, dacă litigiul începuse după intrarea în vigoare a Legii nr. 212/2018 (pct. 42–43).
- „Contestația” din art. 166 al HG nr. 395/2016 nu înseamnă procedura de contestare din Legea nr. 101/2016. Normele recunosc doar dreptul de a merge în instanță (pct. 44).
- Trimiterea din hotărârile de guvern la Legea nr. 554/2004 era o necorelare. Se aplică legea, ca normă superioară (pct. 45).
- Procurorul general a cerut aceeași soluție (pct. 17–20).
Regula în vigoare azi (verificată la 22 noiembrie 2026). Decizia a fost depășită legislativ:
- Legea nr. 208/2022 (M.Of. nr. 697 din 12.07.2022), în vigoare de la 10.09.2022, a introdus art. 53 alin. (1³) în Legea nr. 101/2016. Documentul constatator se contestă la secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, în 30 de zile de la comunicarea către contractant.
- Legea nr. 75/2023 (M.Of. nr. 276 din 3.04.2023), în vigoare de la 6.04.2023, a înlocuit, în art. 53 alin. (1¹), „secția civilă” cu „secția de contencios administrativ și fiscal”. Tot ea a stabilit că hotărârea privind documentul constatator poate fi atacată numai cu recurs, în 10 zile (art. 55 alin. (3¹)).
- Decizia ÎCCJ nr. 11/2023 (M.Of. nr. 753 din 18.08.2023) confirmă competența contenciosului administrativ pentru cererile înregistrate după 10.09.2022.
În practică, documentul constatator emis azi se atacă la secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, în 30 de zile de la comunicare. Hotărârea poate fi atacată numai cu recurs, în 10 zile.
Continuarea AICI.
Referință
Slimac, O. (2026, 22 noiembrie). Speța săptămânii — Documentul constatator negativ și „self-cleaning”. LinkedIn.


Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.