Parteneriatul Public Privat (IDI 2021)

← Academia · English version

Conferința internațională „Implicarea capitalului privat în dezvoltarea comunităților locale”

Ovidiu Slimac – 27 Mai, 2021

Sigla International Development Institute (IDI)

Parteneriatul Public Privat

Colaj de fotografii: proiecte de infrastructură

Legislație

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 39 din 10 mai 2018 privind parteneriatul public-privat

  • EMITENT: Guvernul
  • PUBLICAT ÎN: Monitorul Oficial nr. 427 din 18 mai 2018

Data Intrarii in vigoare: 18 Mai 2018

Prezenta formă consolidată este valabilă începând cu data de 07 Februarie 2020 până la data selectată, 26 Mai 2021

Legislație – prevederi

ART. 45

La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Legea nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 954 din 25 noiembrie 2016, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

Reproducem mai jos prevederile art. II-VI din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 7 din 28 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 93 din 7 februarie 2020:

Articolul II

(1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor preia de la Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză următoarele proiecte strategice de investiţii:

  • a) Autostrada Târgu Neamţ-Iaşi;
  • b) Autostrada Ploieşti-Braşov;
  • c) Autostrada Bucureşti-Craiova-Calafat-Drobeta-Turnu Severin-Lugoj;
  • d) linia ferată de mare viteză Bucureşti-Craiova/Sofia-Timişoara/Belgrad-Cluj/Budapesta;
  • e) extinderea reţelei de metrou prin realizarea magistralei M7;
  • f) construirea aeroportului Bucureşti Sud;
  • g) linia ferată de mare viteză Ploieşti-Buzău-Focşani-Bacău-Paşcani-Iaşi-Suceava-Siret (Vicşani);
  • h) molurile nr. 3 şi 4 din Portul Constanţa Sud;
  • i) operarea de servicii în parteneriat public-privat, în domeniul sănătăţii, în cadrul unui pachet compus din spitale CFR;
  • j) amenajarea râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru navigaţie.

Legislație – prevederi (1)

(2) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Sănătăţii preia de la Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză următoarele proiecte strategice de investiţii:

  • a) Clinica Multifuncţională „Dr. Calistrat Grozovici“ corp A şi corp B;
  • b) construirea şi operarea unei bănci naţionale de sânge, plasmă umană şi celule stem;
  • c) Spitalul Regional Timişoara;
  • d) Spitalul Regional Brăila-Galaţi;
  • e) Spitalul Regional Târgu Mureş.

(3) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri preia de la Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză următoarele proiecte strategice de investiţii:

  • a) Complexul hidrotehnic Turnu Măgurele-Nicopole pe fluviul Dunăre;
  • b) Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti;
  • c) construcţia unei fabrici de mijloace de transport electrice;
  • d) construcţia unui sistem de resorturi de lux la Marea Neagră – New Costineşti;
  • e) un nou complex turistic pentru schi în masivul Făgăraş.

(4) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale preia de la Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză proiectul strategic de investiţii Finalizarea canalului magistral Siret-Bărăgan.

(5) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei preia de la Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză proiectul strategic de investiţii Complexul Medical „Carol Davila-Universitary Medical City“.

Legislație – Considerente

Parteneriatul Public-Privat poate fi aplicat pentru dezvoltarea unor proiecte in domeniul

  • transporturilor (autostrazi, porturi, gari, autogari, aeroporturi, transport feroviar, metrou, terminal portuar etc.),
  • sanatatii (spitale etc.),
  • educatiei (gradinite, scoli etc.),
  • sportiv,
  • hotelier sau mediu,

cu alte cuvinte, orice proiect care poate fi dezvoltat in comun de o autoritate publica (partenerul public) si un partener privat.

Schema PPP

Schema PPP

Importanță

Dezvoltarea PPP-urilor ca instrument devine extrem de importantă pe măsură ce criza economică şi financiară pune la încercare capacitatea bugetelor publice de a colecta resursele financiare adecvate şi de a le aloca unor politici importante şi proiecte specifice.

Interesul sectorului public pentru instrumentele financiare inovatoare a crescut, la fel ca şi voinţa politică de creare a condiţiilor pentru modalităţi mai eficiente de realizare a proiectelor de infrastructură, indiferent că este vorba de sectorul transporturilor, social, energetic sau al mediului.

Pentru combaterea crizei economice şi financiare, UE şi statele sale membre pun în aplicare planuri ambițioase de relansare economică ce vizează stabilizarea sectorului financiar şi limitarea efectelor recesiunii asupra cetăţenilor şi economiei reale.

Investiţiile în proiectele de infrastructură reprezintă un mijloc important de asigurare a continuității activității economice pe durata crizei şi de sprijinire a întoarcerii rapide la o creştere economică durabilă.

PPP-urile pot reprezenta mijloace eficace pentru realizarea proiectelor de infrastructură, pentru furnizarea serviciilor publice şi pentru inovare, în general, în contextul acestor eforturi de relansare economică. În acelaşi timp, PPP-urile sunt instrumente interesante pentru dezvoltarea structurală pe termen lung a infrastructurii şi serviciilor, reunind avantajele specifice sectoarelor public şi privat.

Finanțare

BEI, instituţia de împrumut pe termen lung a UE, a urmărit în mod activ sprijinirea mecanismelor PPP eficiente în toată Europa şi, în special, a celor din domeniul infrastructurii de transport.

Încă de la sfârşitul anilor ’80, Banca a pus la dispoziţie aproximativ 30 de miliarde de euro în împrumuturi pentru PPPuri.

BEI este în avangarda eforturilor UE de a finanţa inovaţia şi întreprinderile.

Graţie experienţei BEI şi mecanismului său de finanţare a IMM-urilor, Fondul European de Investiţii oferă UE un instrument eficient de dezvoltare a unor noi PPP-uri.

În plus, BEI a creat împreună cu Comisia şi statele membre Centrul european de expertiză în domeniul PPP-urilor (CEEP), care urmăreşte consolidarea capacităţii organizaţionale a sectorului public de a se implica în PPP-uri prin intermediul activităţilor de construire de reţele şi de susţinere a politicilor oferite membrilor acestuia.

Comisia colaborează strâns cu BEI şi sectorul privat pentru a conduce la creşterea valorii adăugate aduse de finanţarea BEI, de exemplu prin asocierea fondurilor de la bugetul UE cu împrumuturile BEI.

Piața UE

Grafic: piața PPP în UE

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza informațiilor furnizate de CEEP.

Finanțare – BEI

Consolidarea instituțională a PPP în Balcanii de Vest

Cu asistența financiară a Fondului comun european pentru Balcanii de Vest (EWBJF) în cadrul Cadrului de investiții din Balcanii de Vest (WBIF), EPEC sprijină țările beneficiare din Balcanii de Vest în eforturile lor de a-și consolida capacitatea de a pregăti și procura PPP-uri solide. EPEC a primit două mandate consultative:

Misiunea curentă (2016/18): Consolidarea capacității sectorului public de a întreprinde PPP în Balcanii de Vest

Această atribuire de consolidare a capacității are ca scop diseminarea cunoștințelor PPP și a bunelor practici privind pregătirea și achizițiile de proiecte PPP în Balcanii de Vest. Este livrat cu un accent puternic pe interactivitatea dintre EPEC și țările beneficiare. Misiunea cuprinde patru domenii de lucru:

  1. Pregătirea unei analize de specialitate a proiectelor PPP din regiune cu scopul de a identifica bune practici și provocări în procedurile utilizate pentru identificarea și evaluarea acestor proiecte, oferind o analiză și un raport al lecțiilor cheie învățate.
  2. Desfășurarea unor ateliere de dezvoltare a capacității, completate de întâlniri cu echipele de proiect pentru a evalua „disponibilitatea” pentru lansarea pe piață a proiectelor PPP selectate, utilizând Instrumentul de pregătire a proiectului EPEC.
  3. Pregătirea documentelor de orientare PPP selectate, cu un accent specific asupra regiunii Balcanilor de Vest: „Ghid de analiză a adecvării PPP”, „Ghid de evaluare VfM” și „Ghid de pregătire a proiectelor și achiziții publice”.
  4. Dezvoltarea documentelor de licitație PPP standard selectate în conformitate cu directivele UE recente privind achizițiile publice („Cerere de precalificare”, „Cerere de calificare” și „Principalele dispoziții ale unui contract PPP bazat pe disponibilitate”).

Legislație – Proiecte

22 de proiecte strategice de investitii urmau sa fie dezvoltate prin PPP-uri, printre care amintim:

  • Autostrada Ploiesti – Brasov,
  • Autostrada Bucuresti – Craiova – Calafat – Drobeta-Turnu Severin – Lugoj,
  • Autostrada Targu Neamt – Iasi,
  • Complexul Medical „Carol Davila – Universitary Medical City”,
  • Linia ferata de mare viteza Bucuresti – Craiova / (Sofia) – Timisoara / (Belgrad) – Cluj / (Budapesta),
  • Aeroportul Bucuresti Sud,
  • Canalul magistral Siret – Baragan,
  • Amenajarea raurilor Arges si Dambovita, pentru navigatie etc.

Autoritatile publice pareau convinse ca aceasta este calea de urmat pentru dezvoltarea unor proiecte majore de infrastructura de transporturi, medicala, turistica sau energetica, astfel ca in perioada septembrie 2018 – noiembrie 2019 au fost aprobate de Guvern un numar de patru studii de fundamentare pentru urmatoarele patru PPP-uri, si anume: Autostrada Ploiesti – Brasov, Clinica Multifunctionala „Dr. Calistrat Grozovici” corp A si corp B, Autostrada Targu Neamt – Iasi si construirea, respectiv operarea unei banci nationale de sange, plasma umana si celule stem.

Legislație – Noua legislație

In lunile mai si iulie 2019 au fost publicate in Sistemul Electronic de Achizitii Publice (S.E.A.P.) doua anunturi de atribuire pentru proiectele

  • Autostrada Targu Neamt – Iasi si
  • Clinica multifunctionala „Dr. Calistrat Grozovici”.

La primul proiect s-au inscris doua asocieri din China si doua din Turcia, iar pentru cel de-al doilea, doua asocieri din Turcia si una din insulele Barbados, cu subcontractor o societate inmatriculata in Romania.

In luna februarie 2020 a fost publicata insa o noua Ordonanta de Urgenta a Guvernului, prin care Ordonanta de Urgenta din anul 2018 a fost amendata si au fost abrogate atat Hotararea de Guvern prin care au fost aprobate cele 22 de PPP-uri, cat si Hotararile de Guvern prin care au fost aprobate cele patru Studii de fundamentare.

In plus, toate proiectele PPP au fost transferate de la Comisia de Prognoza catre ministerele de resort, respectiv: (i) Ministerului Transporturilor, Infrastructurii si Comunicatiilor, (ii) Ministerului Sanatatii, (iii) Ministerului Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri, (iv) Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, respectiv (v) Ministerului Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei.

Stare de fapt

Inaintea pandemiei Covid-19 (in luna ianuarie 2020) situatia sintetica a celor 22 de PPP-uri era urmatoarea:

  • in privinta unui numar de 12 proiecte, nu au fost intreprinse niciun fel de demersuri,
  • sapte studii de fundamentare au fost pregatite, restul fiind in diverse stadii in ceea ce priveste pregatirea si/sau aprobarea studiilor de fundamentare.

Conform informatiilor disponibile la nivelul lunii ianuarie 2020, numai un numar de trei PPP-uri se aflau in stadii mai avansate de implementare, respectiv:

  • (i) Autostrada Ploiesti – Brasov – procedura de atribuire se afla in etapa negocierii competitive, respectiv in etapa de negociere a clauzelor contractuale cu un singur ofertant;
  • (ii) Autostrada Targu Neamt – Iasi – procedura de atribuire se afla in etapa de calificare a candidatilor inscrisi, termenul de depunere a ofertelor fiind prelungit pana la data de 06 aprilie 2020;
  • (iii) Clinica Multifunctionala Dr. Grozovici – procedura de atribuire se afla in etapa de calificare.

PPP – mic istoric

Acest capitol oferă o perspectivă istorică asupra dezvoltării PPP-urilor, făcând mai întâi referire la epoca romană și evul mediu în Franța, la evoluțiile din America de Nord, și apoi la relatarea dezvoltării PPP-urilor în anii 1990, 2000-2010 și 2010-2020.

Finanțarea PPP-urilor prin finanțarea sectorului privat și recuperarea costurilor și a profiturilor așteptate pe parcursul ciclului de viață al unui proiect PPP a jucat un rol decisiv în dezvoltarea națiunilor OCDE în secolul al XIX-lea (apă, porturi, căi ferate, energie electrică), în special prin forma concesiunii (Model de taxă) PPP-uri.

Un alt model a apărut în Marea Britanie în jurul anului 1995 (PPP fără concesiune). Acest model s-a răspândit rapid în întreaga lume. Cu toate acestea, multe PPP au fost dezvoltate prea repede și ulterior au fost oprite în secolul 21, când PPP-urile erau prea mult orientate financiar uitând scopul lor principal de a servi interesul public într-o manieră durabilă. Capitolul relatează eforturile comunității internaționale, conștientă că PPP durabile pot juca un rol major pentru dezvoltarea economică a țărilor, pentru a trage din lecțiile învățate la nivel internațional și pentru a promova o formă rezilientă de PPP condusă de interesul public pe termen lung și de respectarea SDG.

Pentru ca PPP să aibă cetățeanul în prim-plan (PfPPP) de către CEE-ONU, unde „valoarea pentru oameni” sau „valoarea pentru societate” sunt factorii cheie”.

PPP – schematic

Schemă: participarea privată la infrastructura publică

Figura 1 „Participarea privată la infrastructura publică (PPPI)”

PPP nu sunt nici achiziții publice, nici privatizări

Intelectual Property & Bibliography

Author: Ovidiu Slimac

This research paper was written at the request of International Development Institute

To contact the author, please email: cluster@rovest.eu

This document is prepared for, and addressed to, the ” International Development Institute”, as background material to assist them in their project Public Procurement Management / Public-Private Partnership

Reproduction and translation for non-commercial purposes are authorised, provided the source is acknowledged and the author is given prior notice and sent a copy.

Timisoara © Romania, European Union, 2021.

  • Parteneriatele Public-Privat (PPP) – o solutie „miraculoasa” de dezvoltare a infrastructurii Romaniei. Situatia dupa doi ani!, Autor, av.dr. Daniel Moreanu,
  • Lexology, Public Private Partnerships in Romania, Autor, Marta Popa, https://www.lexology.com/library/detail.aspx?g=411602f0-5f5d-4f47-aec3-538cc5cdbea7
  • Parteneriatul public-privat în contextul legislativ actual intern și unional, Autor, Oliviu Puie
  • Modificari aduse legii privind parteneriatul public-privat, Autor, Vass Lawyers
  • ARGUMENTE ÎN VEDEREA ÎNCURAJĂRII IMPLEMENTĂRII PARTENERIATULUI PUBLIC-PRIVAT (PPP), Autor, Mihai PETRESCU – Consilier Departamentul pentru Luptă Antifraudă, Secretariatul General al Guvernului
  • Guidebook on Promoting Good Governance in Public-Private Partnerships, UNECE 2007, p. 20
  • European Investment Bank, Centrul european de expertiză în domeniul PPP-urilor (CEEP), https://www.eib.org/epec/
  • World Association of PPP Units and Professionals, Making PPPs fit the 2030 Agenda, Authors, Raymond Saner • Marc Frilet • Jean-Christophe Barth-Coullaré • David Baxter • Ziad Alexandre Hayek • Domingo Penyalver • Mateu Turró, World Association of PPP Units & Professionals, https://wappp.org/ , Bureau of the UNECE Working Party on Public-Private Partnerships, https://unece.org/ppp/bureau
  • World bank Group, https://ppi.worldbank.org/en/ppi
  • Ghidul legislativ UNCITRAL privind parteneriatul public-privat
  • Raportul special, Curtea de Conturi Europeană

Thank you:

Msbc Ovidiu Slimac
Public Procurement Expert – Senior Adviser – https://www.rovest.eu – cluster@rovest.eu

Referință

Slimac, O. (2021, 27 mai). Parteneriatul Public Privat [Prezentare]. Conferința internațională „Implicarea capitalului privat în dezvoltarea comunităților locale”.

Notă editorială

Materialele publicate exprimă opiniile și analizele autorilor care le semnează și nu reprezintă în mod necesar poziția Achiziții Corecte / Correct Procurement. Fiecare autor răspunde, potrivit legii, pentru conținutul propriei contribuții, inclusiv pentru afirmațiile formulate, exactitatea informațiilor, indicarea surselor și respectarea drepturilor terților. Publicarea sau punerea la dispoziție a unui material nu constituie însușirea ori validarea tuturor opiniilor și concluziilor sale. Materialele au caracter informativ și nu înlocuiesc consultanța adaptată unei situații concrete. Prezenta notă nu exclude răspunderile care nu pot fi înlăturate prin lege.