Clădește-ți o carieră de succes în achiziții

← Academia · English version

Acest material nu îți promite și nu îți garantează succesul

Identifică Metoda de Achiziție

  • Metoda de achiziție poartă nume diferite pentru fiecare categorie în parte

În general achiziția de bunuri și lucrări este diferită de cea de servicii și există metode specifice pentru fiecare categorie.

Idee de reținut :

Indiferent de categoria din care face parte și de ce nume îi vom acorda metodei, acestea se împart în două mari categorii : competitive și non-competitive

Tabel 1 – Metode de achiziție

CompetitiveNon-Competitive
Licitație deschisă (LD)Licitația (selectivă) restrânsă
Cererea de oferte (RfP)Solicitarea de cotație de preț (contracte de mici dimensiuni, trei oferte)
Licitația în două etapeCumpărarea directă (dintr-o singură sursă)

Metodele de achiziție publică sunt niște căi, mai mult sau mai puțin misterioase (prieteniii știu de ce) prin care autoritatea (entitatea) contractantă va achiziționa (cumpăra) bunuri, servicii și lucrări.

Tabelul 2 – Tipuri de contracte publice

Contracte de achiziții publice de lucrăriContracte de achiziții publice de serviciiContracte de achiziții publice de produse
Contracte de achiziții publice care au ca obiect fie execuția, fie proiectarea și execuția de lucrări, de exemplu lucrări de construcții sau de geniu civil, cum ar fi un drum sau o stație de tratare a apelor uzate.Contracte de achiziții publice altele decat contractele de achiziții publice de lucrări sau de produse care au ca obiect prestarea de servicii, cum ar fi servicii de consultanță, de formare sau de curățenie.Contracte de achizitii publice care au ca obiect achiziționarea, leasingul, inchirierea sau cumpărarea in rate, cu sau fără opțiune de cumpărare, de produse cum ar fi obiecte de papetărie, vehicule sau calculatoare.
Lista detaliată a lucrărilor in anexa II la directivăLista detaliată a serviciilor in anexa XIV la directivă

Sistemul astfel construit are ambiția de a permite accesul la Piața Achizițiilor Publice (PAP) doar acelor operatori economici capabili să execute, presteze, furnizeze produsele, serviciile, lucrările care reflectă și asigură acoperirea întocmai a nevoii Cumpărătorului și de a exclude pe cei incapabili de a intra într-o relație corectă cu autoritatea (entitatea) contractantă.

Existența criteriilor de excludere și regimul de selecție al operatorilor economici este o măsură comună, banală în toate sistemele majore de achiziții și sunt considerate ca niște exigențe realmente necesare în toate sistemele de achiziții publice din toate statele membre ale Uniunii Europene.

Deci, avem : bazele pentru excludere, criteriile de selecție și reducerea numărului de candidați.

Excluderea are drept țintă protejarea intereselor legitime ale Cumpărătorului prin prevenirea participării la aceste proceduri a acelor operatori economici indezirabili dar și prevenirea posibilelor acte de corupție ce ar putea conduce la un comportament neprofesional sau care să submineze credibilitatea entității achizitoare dar chiar și așa, există posibilitatea clarificării aspectelor negative de către operatorii economici înainte de a fi luată o decizie finală.

Metodele competitive sunt totdeauna de preferat deoarece acestea au tendința de a promova transparența, eficacitatea, eficiența și de a limita favoritismul (vezi Principiul Achizițiilor Corecte).

Metodele de Achiziție

Există mai multe metode de achiziție publică care sunt general clasificate sub definițiile date de : United Nations Commission on International Trade Law, UNCITRALii

  • Licitația deschisă,
  • Cererea de oferte,
  • Licitația în două etape,
  • Licitația restrânsă,
  • Solicitarea de cotație de preț și
  • Cumpărarea directă

Dintre acestea primele trei sunt considerate Competitive deoarece accesul la competiție este asigurat tuturor și oricărui operator economic interesat (sunt publice pe site-ul SICAPiii, pagina de web proprie a autorității contractante) în a-și depune oferta.

În contrast Solicitarea de cotație de preț și Cumpărarea directă dintr-o singură sursă sunt considerate Non-Competitive pentru că Invitația de participare se transmite de către autoritatea contractantă doar unor companii special identificate.

Cu tot respectul pentru Licitația restrânsă, aceasta este încă în atenția specialiștilor ca motiv de dezbatere pentru stabilirea dacă este sau nu o metodă, o procedură competitivă sau nu deoarece Invitația de participare se adresează unui număr limitat de furnizori, prestatori sau executanți.

Reamintesc procedurile descrise în legislația națională doar ca titlu informativ (vom dezbate acest subiect în edițiile următoare ceea ce nu este așa, este un cârlig frumos ambalat pentru a vă implica și de a vă dori să citiți și în continuare Revista de Achiziții Publice – RAP) și anume :

  • Licitaţia deschisă (LD)
  • Licitaţia restrânsă (LR)
  • Negocierea competitive (NC)
  • Dialogul competitive (DC)
  • Parteneriatul pentru inovare (PI)
  • Negocierea fără publicare prealabilă (NFP)
  • Concursul de soluţii (CS)
  • Procedura de atribuire aplicabilă în cazul serviciilor sociale şi al altor servicii specifice;
  • Procedura simplificată(PS)

Metodele Competitive

Se vor fi considerând ca metode competitive Licitația deschisă, Cererea de Oferte (RfP) și Licitația în două etape.

Licitația deschisă, este metoda competitivă preferată și comportă niște reguli și standarde stabilite pentru ofertare.

Se inițiază prin Anunțul de participare.

Cerințele principale sunt :

  • Specificații tehnice clare și neutre
  • Procedură deschisă tuturor participanților calificațiiv
  • Criterii de calificare obiective
  • Publicitate națională sau internaționalăv
  • Criterii de evaluare clare și obiective
  • Se acordă celui mai puțin costisitorvi ofertant fără negocierea contractului

Este cea mai cunoscută și uzitată procedură și care a fost dedicată la bază achiziției de produse, de bunuri dar cu toate acestea, poate nu este cea mai potrivită pentru achiziții complexe unde atenția este îndreptată, mai mult pe rezultate și așteptări de la procesul de contractare decât strict la standardele procedurii în sine.

Concentrarea pe prețul cel mai scăzut de regulă nu ia în considerare ciclul de viață al produselor, serviciilor, lucrărilor și poate conduce (dacă nu sunt clar definite aceste aspecte în Caietul de Sarcini – CS) la un cost per total mai ridicat datorită cheltuielilor cu suportul tehnic de după încheierea contractului, întreținere, etc. Cu toate acestea, un preț mai mare nu implică implicit că nu vor exista costuri adiționale.

Dezavantaje

  • timp mare de desfășurare a procedurii
  • necesită respectarea cu strictețe a regulilor
  • inexistența structurii proprii în elaborarea specificațiilor tehnice
  • concentrarea pe soluțiile cele mai facile și necostisitoare
  • suprimarea inovării
  • formalism excesiv care poate limita competiția
  • restricționarea participării datorită specificațiilor tehnice

Cererea de Oferte (RfP), este metoda folosită atunci când se așteaptă ca furnizorii, prestatorii, executanții să oferteze o soluție specifică (metodologie, mod de lucru) pentru a îndeplini cerințele specifice ale Cumpărătorului.

Ofertanții își vor formula oferta tehnică și cea financiară în ”plicuri” diferite, prima fiind evaluată propunerea tehnică în comparație cu cerințele criteriilor de evaluare și doar ofertele financiare ale acelor operatori economici care au îndeplinit în totalitate cerințele tehnice vor fi considerate în etapa următoare de evaluare.

RfP diferă de LD prin 6 activități fundamentale :

1. Ofertele sunt ambalate în două ”plicuri” sigilate.

2. La ședința de deschidere, propunerile financiare sunt lăsate nedeschise și păzite (rămân criptate).

3. Propunerile financiare sunt deschise public și oficial doar după terminarea evaluării propunerilor tehnice.

4. Se deschid doar acele propuneri financiare ale operatorilor economici care au îndeplinit în totalitate cerințele tehnice așa după cum acestea au fost solicitate.

5. Selecția se face nu doar după preț ci și după soluția propusă ; și

6. Suma combinată a punctajelor tehnice și cele aferente propunerii financiare va determina ofertantul câștigător cu care se va negocia contractul.

În cele de mai jos se vor indica principalele diferențe în aplicarea RfP care pot cauza confuzii în aplicarea acestei metode. Astfel, în concordanță cu ghidurile de aplicare a achizițiilor publice a celor mai importante Bănci : World Bank (http://tinyurl.com/wbprocurement), Asian Development Bank (http://tinyurl.com/adbprocurement), African Development Bank (http://tinyurl.com/afdbprocurement), RfP este utilizată în principal pentru angajarea firmelor de consultanță.

Dar Licitația în două etape, tehnic tot un fel de Cerere de Oferte (RfP) așa după cum voi explica în continuare, este o metodă de achiziție de bunuri, execuție de lucrări și servicii (non-consultanță). Manualul de achizitii din țări precum Ghana (http://www.ppaghana.org/documents/FINALMANUAL_PPB.pdf?story_id=23), Kenya (http://tinyurl.com/kenyagpm) și Rwanda (http://tinyurl.com/Rwandappguide), de exemplu, indică folosirea cererii de Oferte (Rfp) pentru selecția firmelor de consultanță, în mod special.

Iată un exemplu de 4 criterii de selecție, folosite în acest scop :

  • Calitate – preț
  • Calitate
  • Buget fix
  • Cea mai puțin costisitoare

În plus, UNCITRAL, UNCITRAL Model Law on Public Procurement identifică trei tipuri de Cereri de Oferte (RfP) : (i) fără negociere (Art. 47), (ii) prin dialog (Art. 48), (iii) prin negocieri consecutive (Art. 50). Cu toate acestea, există 4 (patru) caracteristici esențiale oricărei metode de Cerere de Oferte (RfP) și anume :

1. Propunerile sigilate (tehnică și financiară) primite ca răspuns al unei Cereri de Ofertă.

2. Propunerile tehnice sunt deschise și evaluate înainte de deschiderea celor financiare.

3. Numai propunerile financiare ale ofertanților ce au primit un scor minim eligibil propunerilor tehnice sunt deschise public.

4. Contractul final este acordat în urma scorului cel mai mare obținut în urma acordării punctajului ca rezultat al aplicării criteriilor de evaluare ca punctaje pentru propunerea tehnică și pentru preț combinate împreună, decât al celui mai mic preț, cu excepția cazurilor de selecție: calitate, budget fix, cea mai puțin costisitoare procedura.

Licitația în două etape, este similar Cererii de Oferte (RfP), propunerile tehnice și financiare fiind înaintate una după cealaltă, mai degrabă decât simultan. Se folosește atât pentru produse și servicii cât și pentru lucrări.

Avantaj cheie a acestei metode este

  • ofertarea se face în două etape, stagii ; și
  • ofertanții pot ajuta la definirea soluțiilor tehnice ale necesităților autorității contractante și a scopului contractului.

Acum și aici, vom discuta doar despre avantajele și dezavantajele acestei metode dat fiind varietatea și complexitatea utilizării acesteia.

Avantaje

1. Are flexibilitate în acordarea contractului dat fiind posibilitatea participării ofertanților în elaborarea criteriilor tehnice și în ajustarea scopului contractului

2. Se poate ca operatorii economici să aibă o înțelegere mai mare a cerințelor și soluțiilor tehnice decât autoritatea (entitatea) contractantă și astfel riscul implementării proiectului să fie redus la maxim

3. Posibilii ofertanți au capacitatea de îmbunătățire a cerințelor tehnice în concordanță cu scopul executării contractului prin discuțiile de clarificare aferente

4. Timpul pentru a doua etapă extrem de redus

5. Metodologia de abordare a soluțiilor tehnice poate fi ajustată astfel încât să fie cât mai adecvată scopului lucrării respective

6. Dată fiind implicarea operatorilor economici interesți în definirea aspectelor tehnice ale scopului lucrării respective riscul de a nu avea ofertanți este aproape zero

7. O propunere financiară este înaintată Cumpărătorului doar după ce au fost îndeplinite cerințele și agrementele tehnice

8. Contractul este negociat pe baza unor cerințe și agremente tehnice acceptate

9. Există o siguranță referitoare la capacitatea de îndeplinire a contractului a ofertanților

Dezavantaje

1. Timp mai îndelungat până la finalizare datorat celor două etape

2. A doua etapă de negociere cu cel mai bine clasat ofertant din punct de vedere tehnic poate fi dificilă și poate dura extrem de mult

3. Riscul escaladării prețului în a doua etapă

4. O dată ce firma este selectată pentru negociere, se pierde spiritul de competiție ceea ce poate avea un impact major asupra prețului

Metodele Non – Competitive

Vor fi puse în relief în cele ce urmează următoarele metode non-competitive : licitația (restrictivă) restrânsă, solicitarea de cotație de preț (3 oferte), cumpărarea directă (dintr-o singură sursă).

Licitația (restrictivă) restrânsă, este metoda care limitează numărul de ofertanți la un număr selectat de ofertanți, ori pentru că există doar un număr limitat de posibili ofertanți care pot îndeplini cerințele Cumpărătorului ori există condiții extrem de specifice de limitare a numărului de participanți în scopul reducerii timpului și costului procedurii de selecție.

Procedura trebuie să aibă loc prin setarea unui număr de parametri extrem de preciși care să indice clar numărul și tipul de firme care vor putea să-și prezinte oferta, și asta chiar în concordanță cu regulile specifice de achiziție publică.

Solicitare de cotație de preț, este metoda utilizată pentru contracte de valori mici, pentru produse, bunuri care sunt deja gata de a fi achiziționate, execuție de lucrări de valori mici, prestare de servicii de asemenea de valori micivii.

Este non-competitivă pentru că entitatea juridică achizitoare are dreptul de a invita și selecta anumiți operatori economici, (ca o cutumă numărul acceptat este de 3) pe baza unor criterii interne.

Solicitarea se poate face verbal (neapărat cu confirmare ulterioară în scris), prin e-mail, fax, curierat.

Trebuie de avut grijă de a nu împărți aceste contracte în mod artificial în vederea neurmăririi unei proceduri prin încălcarea, prin reducere a valorilor, a pragului aferent acestor proceduri.

Avantaje

  • Termen de realizare a achiziției foarte redus, inexistența unor obligații de publicitate, de preparare a unui dosar de achiziție. Inclusiv termenul de răspuns al operatorilor economici este extrem de redus
  • Numărul de răspunsuri este limitat la cei cărora le-a fost transmisă Invitația, astfel că se reduce în concordanță și timpul de selecție
  • De obicei achizitorii știu exact de unde și de la cine vor să cumpere produsele, serviciile, lucrările respective, deci există probabilitatea maximă de a primi un răspuns satisfăcător

Dezavantaje

  • Pentru că Achizitorul decide cui trimite Solicitarea de cotație de preț pot exista suspiciuni de neglijență, fraudă, etc.
  • Există posibilitatea împărțirii artificiale ale Contractelor în scopul eludării aplicării unor proceduri complexe aferente pragului valoric al acestora
  • Folosirea acestei metode poate conduce foarte ușor la Solicitarea adresată în mod repetat doar anumitor operatori economici deși există o varietate foarte mari de posibili furnizori de produse, prestatori de servicii, executanți de lucrări

Cumpărarea directă (dintr-o singură sursă), este în mod cert o metodă non-competitivă și poate fi folosită în circumstanțe clar definite, și anume :

  • situații de urgență
  • când există o singură firmă care poate îndeplini contractul
  • pentru continuarea unor lucrări sau achiziția altora noi dar care nu pot fi atribuite decât aceluiași contractant din motive de compatibilitate tehnică, existența unui patent sau a unor drepturi de proprietate intelectuală
  • când folosirea acestei metode aduce un avantaj clar și de necontestat Cumpărătorului în ciuda celorlalte proceduri
  • când achiziția anumitor bunuri este accesibilă doar dintr-o anumită sursă
  • în alte situații prevăzute în legislația în domeniu aplicabilă Achizitorului

Folosirea acestei metode trebuie precedată de o justificare riguroasă în cadrul unui proces, a unei proceduri aprobate în prealabil.

Justificările trebuie clar să identifice :

  • achizitorul
  • descrierea achiziției
  • nota justificativă privitoare la de ce această achiziție se poate intreprinde doar din sursa citată
  • acțiunile intreprinse pentru identificare și altor posibili ofertanți
  • costul total al achiziției
  • acțiuni planificate pentru preîntâmpinarea existenței unor astfel de situații de necesitate de achiziție doar dintr-o unică sursă

Pregătirea necesită timp și expertiză

În unele cazuri, este posibil ca pregătirea să dureze o perioadă îndelungată, însă aceasta reprezintă întotdeauna o etapă crucială.

În funcție de dimensiunea și complexitatea contractului, pregătirea ar putea să dureze câteva zile sau chiar câteva luni înainte ca anunțul de participare să fie gata pentru publicare. Cu toate acestea, o planificare bună ar trebui să reducă la minim riscul necesității de a modifica sau de a varia un contract pe perioada executării și poate contribui la evitarea erorilor.

Figura 1. Etapele unei proceduri tipice de achiziții publice

1. Pregătire și planificare2. Publicare și transparență3. Depunerea ofertelor și selecția ofertanților4. Evaluare și atribuire5. Executarea contractului
• Detectarea nevoii viitoare
• Implicarea părților interesate
• Analiza pieței
• Definirea obiectului
• Selecția procedurii
• Redactarea specificațiilor, inclusiv a criteriilor
• Pregătirea documentelor achiziției
• Publicitate privind contractual
• Oferirea de calrificări
• Primirea și deschiderea ofertelor
• Aplicarea motivelor de excludere
• Selecția ofertanților adecvați
• Evaluarea ofertelor
• Atribuirea și semnarea contractului
• Notificarea ofertanților și publicarea
• Gestionarea și monitorizarea executării
• Efectuarea plăților
• Dacă este necesar, modificarea sau rezilierea contractului
• Incheierea contractului

Într-adevăr, în contextul finanțării din fondurile ESI, numeroase analize menite să stabilească cauza disfuncționalităților au concluzionat că slaba planificare, în special la începutul procesului de achiziție, a fost cauza celor mai mari erori.

Prin urmare, autoritățile contractante angajează din ce în ce mai mult responsabili de achiziții publice specializaţi, în special atunci când desfășoară achiziții publice complexe, riscante și de valoare mare.

Această profesionalizare sporită a funcției de achiziții publice este considerată cea mai bună practică.

Surse :

Procurement Method Selection, by Jorge A. Lynch T.

Implementing the EU Directives on the selection of economic operators in public procurement procedures, Lemke, M. et al. (2018), SIGMA Papers, No. 56, OECD Publishing, Paris : http://dx.doi.org/10.1787/f511e46f-en

Comisia Europeană, DG GROW: https://ec.europa.eu/growth/single-market/public-procurement_ro

Ghidul Responsabililor cu achizițiile publice privind evitarea celor mai obișnuite erori în proiectele finanțate din fondurile structural și de investiții europene : http://ec.europa.eu/regional_policy/en/policy/how/improving-investment/public-procurement/guide/

Prof. Gabriela ILIN
Specialist, Expert în Achiziții Publice

Dipl. ing. Ovidiu SLIMAC
Specialist, Expert în Achiziții Publice

Note

  • i A se citi : atât novicii în materie cât și maeștrii (cei cu o experiență deșapte ani și mai bine în domeniu) ↩
  • ii United Nations Commission on International Trade Law, UNCITRAL : http://www.uncitral.org/uncitral/uncitral_texts/procurement_infrastructure/2011Model.html ↩
  • iii SICAP – Sistemul electronic de achiziții publice, în România ↩
  • iv A se citi : capabili ↩
  • v Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, TED (Tenders Electronic Daily) : https://ted.europa.eu/TED/main/HomePage.do ↩
  • vi Oricare ar fi criteriul de atribuire folosit ↩
  • vii În legislația românească se aseamănă cu acele achiziții directe mai complexe pentru lucrări și servicii decât cumpărarea pe bază de factură și împachetare a produselor gata de a fi duse la sediul autorității (entitîții) contractante ↩

Referință

Ilin, G., & Slimac, O. (2018). Clădește-ți o carieră de succes în achiziții.

Notă editorială

Materialele publicate exprimă opiniile și analizele autorilor care le semnează și nu reprezintă în mod necesar poziția Achiziții Corecte / Correct Procurement. Fiecare autor răspunde, potrivit legii, pentru conținutul propriei contribuții, inclusiv pentru afirmațiile formulate, exactitatea informațiilor, indicarea surselor și respectarea drepturilor terților. Publicarea sau punerea la dispoziție a unui material nu constituie însușirea ori validarea tuturor opiniilor și concluziilor sale. Materialele au caracter informativ și nu înlocuiesc consultanța adaptată unei situații concrete. Prezenta notă nu exclude răspunderile care nu pot fi înlăturate prin lege.