Centralizare versus DesCentralizare

← Academia · English version

Ziua Eliberării – (ex)Ziua Națională a României – 23 August

Defilare de 23 August

”La trecutu-ți mare, mare viitor”

”… Să trăim stăpîni în țară, Ziditori ai lumii noi …”

Centralizare vs Descentralizare !

Îmi aduc aminte de vremurile când toată România sărbătorea această zi, de 23 August.

Voiți sau NeVoiți dar bucuroși după bacanalele oficiale când toată lumea era a tuturora, cei în etate, la un mic și o bere, cei mai tineri, la un mic și o bere, copii, se jucau de-a ”țară-țară vrem ostași” și se duceau negocieri fără nici un fel de publicare prealabilă a vreunei intenții, cine cu cine să se țină de mână, pentru a fi lanțul (nu cel de aprovizionare, evident) cât mai indestructibil.

Centralizare sau DesCentralizare

Existau și pe acea vreme unii care se ocupau de Studii de piață – prin anii 80 am auzit de americănescul marketing, ceea ce mi s-a părut o slabă copie a românescului studiul pieței, ceea ce făceau cei de atunci ca parte a lanțului de aprovizionare.

Philip Kotleri definea marketingul ca “un proces social și managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obțin ceea ce le este necesar și doresc prin crearea, oferirea și schimbul de produse și servicii o anumită valoare”.

Simplist, marketingul reprezintă “arta și știința de a vinde”.

Era, mai apoi, o știință – Merceologia – și un Specialist – merceologul, care se ocupa cu studiul mărfurilor, stabilirea calității acestora și a condițiilor de păstrare a lor, a mărfurilor.

Ce sărbătoream (de 23 August) ? Păi depinde, copiii nu știau și doar auzeau de la cei mai mari niște cuvinte grele : ”istorică zi”, ”Axa”, ”Aliații și Antanta”, ”Rusia”, ”Germania”, ”Armata”, ”Regele”, ”Mareșalul” … Tinerii erau școliți că am redus războiul (noi România !) cu câteva luni și am scutit de moarte câteva mii (zeci de mii) de oameni, care nu au mai participat astfel la teatrul de război. Adulții și părinții lor, un mic și o bere.

Defilare de 23 August

Se desfășurau Parade, cu stegulețe tricolore, cu steaguri și pancarde, înghesuiala cea mai mare fiind la steaguri pentru cei ”volu-musai”ii, iar toată lumea de abia aștepta startul finalului paradelor oficiale pentru bucuria începerii chefului neoficial de după, exact ca în bancul :

  • Tinere, dumneata de ce nu strigi Ura ca toată lumea prezentă ?
  • Tovărășe activist partid, sunt răgușit, a șoptit acesta cu o voce stinsă, dar ura am aici în suflet !

Deci, exista un referat de necesitate (trebuie să sărbătorim 23 August), se făcea un studiu de piață (marketingul, pentru a se vedea de unde se pot achiziționa cele mai bune produse) iar merceologul (acest precursor Consilierului de Achiziții) verifica calitatea produselor (deci, nu se folosea criteriul prețului cel mai redus sau caietul de sarcini era extrem de bine și corect întocmit), se verifica încadrarea în sumele alocate (mai venea câte un organizator de partid – un fel de șef și peste șeful celui de la achiziții – care avea niște nevoi noi dar introducerea acestor nevoi era totdeauna făcută cu asigurarea sursei de finanțare) și apoi Achizitoruliii întocmea Notele de Comandă, se făceau Contracte, acolo unde era cazul și în mod sigur se urmărea (inclusiv de către Cooperativaiv ”Ochiul și Timpanul”) derularea Contractului, livrarea produselor și prestarea serviciilor.

Trecutul :

Sistemul comunist a fost un sistem puternic centralizat si el s-a conservat in Romania si dupa ’90, dar fara sa existe strategii de dezvoltare sectoriale. Daca pe unii nu i-a convins esecul centralizarii anterioare lui ’90, poate esecul de dupa ’90 sa le demonstreze ca economia centralizata nu-i performanta.

Marile societati comerciale, subordonate si conduse direct de ministere, au fost inchise rand pe rand, fara sa se incerce revitalizarea si retehnologizarea lor. Disponibilizarile de personal facute in numele „eficientizarii” s-au dovedit inutile. Puterea a demonstrat o indiferenta si o indolenta greu de explicat, indiferenta care nu ar fi fost posibila daca societatile erau subordonate autoritatilor locale. Daca societatile erau adminstrate de puterile locale, multe erau salvate, pentru ca liderii locali in dorinta de a se mentine la putere erau motivati sa se ocupe de locurile de munca ale alegatorilor. Pe cei de la Bucuresti nu i-au interesat locurile de munca din Iasi, Cluj, Craiova, Brasov sau Timisoara.

Sursa : https://decantare.wordpress.com/

Viitorul :

Achizițiile inovative. Achizițiile Circulare. Achizițiile verzi, sustenabile.

Să fim stăpâni în țară, ziditori ai lumii noi este în puterea noastră.

Nu, nu sunt ”motivațional” și nici nu cred că doar gândindu-mă la un Cataif acesta se va materializa într-o farfurie de porțelan la masa de mahon (pe care încă nu o am, nucul fiindu-mi mai aproape) cu niște tacâmuri de argint lângă un pahar de cristal plin pe jumătate cu o apă cristalină de izvor, decât dacă eu voi acționa în acea direcție.

Ilustrație: copil învelit în bancnote

Pentru dezvoltarea locală, a regiunilor (istorice sau geografice) acestea au nevoie de resurse financiare certe care să nu depindă de pixul vreunui potentat vremelnic ci care să se bazeze pe o elaborare a unui Plan Multianual de Investiții (achiziții) care să fie imun la schimbarea ce aduce atâta plăcere nebunilor.

Colectarea locală a veniturilor cu trimiterea unei cote la Centru (necesară instituțiilor centrale plus o cotă la bugetul consolidat de fraternitate cu codrul, cu românul, de susținere a acelor regiuni cu venituri minime, deocamdată) iar valorificarea resurselor subsolului (certe venituri naționale inalienabile) ar conduce la responsabilizarea Regiunilor, fiecare cu PIB-ul său, în funcție de valoarea produsă.

Haideți să nu mai repetăm greșelile trecutului (al Monopolului de Stat) !

Rațiunea pentru Descentralizare este aceea de a realiza funcția de achiziție cât mai aproape de utilizatorul final prin promovarea (prin cel mai eficient mod) sectorului privat, al IMM. Deși adepții centralizării vor putea aduce argumente Pro, ca de pildă :

  • Reducerea însemnată a prețurilor pentru bunuri și servicii
  • Servicii mai bune la prețuri mai scăzute
  • Nevoia de standardizare (ex.: în IT, software) cu includerea criteriilor de mediu
  • Beneficii post-vânzare (întreținere)
  • Cost redus de învățare (training) – sunt mai puțini oameni pe același loc și funcție
  • O conducere mai eficientă a oamenilor – managementul personalului mai bun
  • Încurajarea transparenței urmăririi contractului, auditare.

Deci principalul argument al Centralizării ar fi acela că volumul mare al achiziției va avea ca rezultat o reducere considerabilă de preț și servicii mai bune la un preț scăzut.

Ex. : un producător important poate obține profituri frumoase pentru un singur contract cu un organism centralizat (se va vedea și în prețul mai redus) pentru că are piață mare și fluctuații foarte mici ale costurilor sale pentru un număr de comenzi mari și simultane. Astfel va avea o linie de producție mai eficient organizată.

AltEx. : 100 de uniforme de spital (cu un anumit design, material, culoare) pot fi achiziționate la prețul a 10 uniforme comandate în trecut când tehnologia era inexistentă – acum aceste operații se efectuează prin sisteme computerizate.

Eforturile centralizării pot fi rezultatul unei nevoi de standardizare și de stabilire a unor cerințe de mediu, beneficiile fiind de tip non-preț, managementul contractelor (remedierea deficiențelor, întreținere post-vânzare).

Resursele umane, educare lor, cursurile de perfecționare, training-urile sunt mai ușor de ținut, mai puțini oameni în același loc. O întreagă echipă de achiziții pot aduce beneficii mai multor autorități contractante.

Transparența este mai mare printr-un audit public, unde evidența cheltuielilor se poate verifica mai ușor, limitele responsabilităților fiind mai clar definite, existând o deschidere mai mare către controlul și raportarea procedurilor.

În Organizația Economică de Dezvoltare și Cooperare (O.E.C.D.) descentralizarea este un lucru comun.

Sigla OECD

Avantajele Descentralizării :

  • Reducerea încurajării corupției pe scară largă și a favoritismului
  • Mai reală și apropiată potrivire a cerințelor utilizatorului final cu produsele și serviciile ce se vor a achiziționa
  • Reducerea greșelilor ce ar afecta un volum mare
  • Mai puțină birocrație, termene mai scurte
  • Oportunitate uriașă a IMM de a intra în competiție !
  • Oportunități de a obține prețuir mai scăzute de la producătorii locali
  • Antrenarea angajaților în asumarea responsabilităților.

Repet, nu este o chestiune de Alb vs Negru ci este posibil ca un sistem care să le înglobeze pe amândouă să fie funcțional.

Prin centralizare se poate observa o încurajare a corupției și favorizarea ”nepotismului”, corupția se disimulează mai ușor, e vorba de mită la mai puțini oameni. Printr-un sistem Centralizat se pot realiza achiziții care să nu îndeplinească cerințele (necesitățile) tuturor unităților subordonate, ceea ce poate duce la o creștere a costurilor. Unitățile sub-centralizate pot primi materiale care nu corespund nevoilor lor (burghiu de 150 mm vs burghiu special pentru anumite operații) sau sunt mult mai scumpe decât aceleași produse cumpărate de pe piața locală.

Funcțiunea acestor Unități Centralizate este birocratică și cu cheltuieli mari ele însele. Cu cât mai mare este organizația cu atât sunt șansele să se împotmolească (multiple priorități) și să-și piardă direcția.

”Ei nu înțeleg nevoile noastre !” va fi leit-motivul unităților din subordine.

Piramida lui Maslow
Piramida propunerilor de valoare ale achizițiilor

Și așa ajungem cu discuția la IMM. Cu cât mai mare este Contractul (pentru care nu este disponibilă opțiunea de lotizare) cu atât mai greu vor ajunge IMM în competiție. Descentralizarea vine atunci când avem localizată decizia procesului de achiziție, local ! Aceste Unități de Achiziție Centralizată se vor ca un model al Strategiilor, ca un fel de Centru regional cu personal propriu, acționând ca o rețea și cu un număr determinat de proceduri pe categorii. Admirabil dar poate veni împotriva realității locale de zi cu zi.

În achiziții nu sunt implicați doar cei de la achiziții, experții ci și cei de la resurse umane (R.U.), IT, economic, administrativ, directori, etc.

Vor conduce aceste U.A.C. toți acești oameni ?

Descentralizarea impune : manager de achiziții (Consilier Achiziții, specialist, expert în achiziții publice), proiecte, departamente ce-și doresc diverse produse, servicii, lucrări. Avantaje :

  • Timp de reacție și decizie rapid, flexibilitatea aduce avantajul diviziunii muncii
  • Angajații își vor îmbunătăți cunoștințele de specialitate periodic
  • Se încurajează creativitatea
  • Materialele pot fi cumpărate pe măsură ce sunt solicitate
  • Materialele se achiziționează în cantitățile solicitate, la calitatea cerută, pentru fiecare departament în parte
  • Se aplică principiul achizițiilor corecte : Cantitatea Corectă, la Calitatea Corectă, pentru un Preț Corect, la Locul și Timpul Corect !
  • Nu se investesc bani mulți deodată
  • Nota de comandă se întocmește rapid
  • Înlocuirea echipamentelor defecte se efectuează rapid fără prea multe aprobări
  • Existența unui management IT performant
  • Asigurarea calității și a standardelor
  • Contabilitate mai eficientă
  • Obținerea de discounturi locale
  • Nu există disfuncționalități de livrare datorate răspândirii geografice

Dacă o organizație este răspunzătoare pentru achizițiile ei, orice încercare de control și exercitare a unei centralizări va avea foarte mici șanse de reușită.

Diagramă: cum funcționa sistemul descentralizat

De aceea este important să înțelegem că structurile și modelele operaționale trebuiesc alese cu foarte mare grijă în funcție de specificul fiecărei organizații ba chiar în funcție de specificul fiecărei achiziții.

  • Unele cheltuieli pot fi centralizate strâns
  • Altele pot fi lăsate pe seama subunităților

În urmă cu 2 ani, entitățile din enegie din U.K. (Marea Britanie aka – cunoscută – sub numele de : Anglia) s-au dezafiliat trecând puterea organizațiilor în locul guvernului.

Cheia de boltăv

  • A depinde (Centralizat) nu înseamnă neapărat fără control, necontrolabil
  • Descentralizat nu înseamnă în mod necesar nestructurat

Unele achiziții (de interes major) ar putea rămâne centralizate în timp ce celelalte de zi cu zi să rămână în sarcina subunităților.

ContraEx. : Achiziția unei construcții de către minister în folosul autorității locale, ca beneficiar direct, fără posibilitatea de finalizare din cauză că organizatorul – ministerul – nu mai are (dorește să disponibilizeze) resurse financiare pentru executarea unor lucrări (obiecte ale investiției) neprevăzute care nu se datorează nici vreunei acțiuni dar nici vreunei inacțiuni a autorității locale, care este pusă în situația în care deși ar avea fondurile necesare să nu aibă posibilitatea de a le aduce în Contract.

Poate ne preocupă prea mult dorința de a controla în loc să generăm (plus)valoare. Ce ar trebui realmente să ne intereseze :

  • Prețul plătit să fie corect, în concordanță cu standardele solicitate
  • Controlul asupra : termenilor (contractuali), criteriilor (de selecție, de atribuire), condițiilor (de livrare, prestare, execuție)
  • Să știm când s-a lansat comanda și cât (când) s-a plătit
  • Serviciile post-vânzare, înlocuire produse defecte, remedierea defectelor

Încheiere

Avem nevoie de acces la soluții inovative, de ultimă generație, softuri, procese, proceduri interne, platforme ”user-friendly”.

Diagramă: centru conectat la mai multe unități
  1. Felul în care Compartimentul Achiziții este organizat denotă cultura, viziunea organizației.
  2. Ce se dorește a se controla Centralizat în achiziții cu ceea ce este cu adevărat important nu trebuie să conducă la o centralizare irațională.
  3. Trebuie să conștientizăm interferența tehnologiilor noi care ne ajută să controlăm efectiv achizițiile și în mod transparent față de stakeholders.

Oricum ar fi Compartimentul Achiziții trebuie să fie format din oameni foarte bine pregătiți, talentați, oameni liberi și de bune moravuri, doritori de parteneriate de tip câștig – câștig care să nu alerge după ideea de economie prin alegerea prețului celui mai scăzut, fără o stabilire clară a nevoii beneficiarului final.

Interesantă ar fi abordarea unui control de jos în sus !

La comune, orașe – printr-o transparență totală, anunțuri în ziare locale, pe site-ul propriu, afișare la panouri publicitare locale (locurile de afișare al filmelor și al programelor culturale locale), trimitere de fluturași cetățenilor cu precizarea exactă a costurilor obiectelor de inventar, a mijloacelor fixe, a investițiilor cu trimiteri la avantajul obținut pentru prețul plătit comparativ cu cel al pieței.

La județe, consilii județene – cetățenii împreună cu consilierii locali să stabilească prioritățile, autorităților județene rămânându-le rolul de executiv, prin campanii de informare poștale cu admiterea primirii propunerilor cetățenilor și on-line, pentru că ei finanțează proiectele județene, ale regiunii respective, și tot ei ar trebui să controleze realizarea programelor.

Dipl. ing. Ovidiu SLIMAC
Specialist, Expert în Achiziții Publice

Note

  • i Philip Kotler (n. 27 mai 1931 la Chicago) este fondatorul „managementului marketingului” modern, profesor de marketing internațional la Școala Superioară de Management J. L. Kellogg, din cadrul Universității din Northwestern, SUA. Este licențiat în economie al Universității din Chicago și doctor în economie la Institutul de tehnologie din Massachusetts. A fost selecționat de către revista Financial Time ca fiind al 4-lea Guru al managementului din toate vremurile, după Jack Welch, Bill Gates și Peter Drucker, și a fost numit de către Centrul European de Management (Management Central Europe) ca fiind „cel mai mare expert mondial în practici de strategii de piață”. ↩
  • ii voluntari obligatorii ↩
  • iii Este necesar ca organele de partid și de stat să îndrume în permanență cooperativele, pentru a asigura o mai bună organizare a muncii de achiziții, pentru crearea unei rețele de achizitori bine instruiți care să fie stimulați și controlați în muncă, dezvoltîndu-li-se priceperea de a face achiziții. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2552. ↩
  • iv Nume generic acordat organelor represive de control gen Miliția, Organele de partid, Securitatea, etc. ↩
  • v Termen ingineresc, de constructor deși are conotații stelare, astronomice, cu trimitere la cele 7 arte liberale ↩

Referință

Slimac, O. (f.d.). Centralizare versus DesCentralizare.

Notă editorială

Materialele publicate exprimă opiniile și analizele autorilor care le semnează și nu reprezintă în mod necesar poziția Achiziții Corecte / Correct Procurement. Fiecare autor răspunde, potrivit legii, pentru conținutul propriei contribuții, inclusiv pentru afirmațiile formulate, exactitatea informațiilor, indicarea surselor și respectarea drepturilor terților. Publicarea sau punerea la dispoziție a unui material nu constituie însușirea ori validarea tuturor opiniilor și concluziilor sale. Materialele au caracter informativ și nu înlocuiesc consultanța adaptată unei situații concrete. Prezenta notă nu exclude răspunderile care nu pot fi înlăturate prin lege.